Brașovul medieval nu ar fi crescut fără oierii de lângă oraș. Lâna și pieile de la oi au alimentat breslele locale, creând un lanț economic puternic.
Meșteșugarii brașoveni au transformat materia primă în haine, piele și alte produse, iar păstorii români s-au integrat decisiv în această economie. Carnea și laptele au fost doar beneficii în plus, lână și piei fiind adevărata bogăție.
Expoziția „Ecologia lânii” aduce în prim-plan simbioza dintre oraș și păstori, explicată de muzeografii brașoveni, care evidențiază contribuția oieritului la dezvoltarea orașului sașesc.
